Content feed Comments Feed

Retezatul stupilor

Publicat de Mihai (admin) duminică, 19 iulie 2009


Nimic nu face ţăranul român fără socoteală! El are grijă să-I dea Domnului, de la Care îi vin binecuvântarea şi belşugul, partea cea mai bună a recoltei. Cum? Duce primele roade la biserică, fructe, miere sau cereale, să fie sfinţite, apoi le împarte celor săraci şi copiilor. Bătrânii noştri ţineau atât de mult la această datină încât nici nu gustau din fructe până nu erau sfinţite la marile sărbători. De exemplu, merele se sfinţeau de Sânziene, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sau de Sfântul Ilie, căci în câmpie se coceau mai devreme, la munte mai târziu. Tot de Sfântul Ilie prisăcarii scoteau mierea din stupi, deşi unii preferau să o facă de Sfinţii Macabei sau de Schimbarea la Faţă...

Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul (20 iulie)

Sfântul Ilie Tesviteanul a trăit cu opt sute de ani înainte de Domnul Hristos, pe vremea când împăratul Ahab îi obliga pe iudei să se închine zeului Baal. Se spune că, după ce s-a născut, tatăl său a văzut îngerii hrănindu-l cu vâlvătaie de foc; aşa a aflat că fiul său va fi prooroc.

Dumnezeu Şi-a vestit voinţa prin Sfântul Ilie şi a făcut minuni. A legat ploile, ca să întoarcă poporul la credinţă, a înmulţit făina şi untdelemnul văduvei care l-a adăpostit în vremea secetei, l-a înviat pe fiul văduvei, i-a trimis hrană prin corbi, i-a aprins focul jertfei în faţa preoţilor lui Baal, numai ca poporul iudeu să înţeleagă cine este adevăratul Dumnezeu. Apoi l-a ridicat pe Sfântul Ilie la cer într-un car de foc, ca să se întoarcă la sfârşitul vremurilor, ca Înaintemergător al celei de-a doua veniri a Domnului Hristos.

Obiceiuri româneşti de Sfântul Ilie

Straşnic mai păzesc sătenii sărbătoarea Sfântului Ilie! Pentru că Sfântul a legat ploile, a aprins focul jertfei şi a fost ridicat într-un car de foc la cer, oamenii spun că e stăpânul ploilor şi al grindinii. El îi trăsneşte pe demoni, dar şi pe oamenii păcătoşi. Aşa că, prin sate, nu se lucrează, ci se împart pomeni în această zi, mai ales mere, care acum se culeg pentru prima oară.

Cei cu stupi, în această zi, retează fagurii, scoţând mierea. Duc faguri la biserică, să fie sfinţiţi. Îşi invită rudele şi vecinii la pomană de miere. Prisăcarul trebuie să se roage şi să postească în ajun, să se spele şi să se primenească dimineaţa. După ce îşi pregăteşte vasele şi uneltele, afumă albinele, să le ameţească şi să le izgonească în fundul ştiubeiului. Apoi, cu un cuţit special, taie fagurii şi îi pune într-un vas. Stoarce fagurii cu teascul, separând mierea de ceară. Prisăcarul îi cinsteşte pe invitaţi cu cei mai frumoşi faguri. Se zice că dacă ai şi nu dai şi altora, îţi mor albinele.

0 Responses to Retezatul stupilor

Trimiteți un comentariu

Vizitați și „Atelier de familie”

ICOANA ZILEI:

Calendar Creștin Ortodox (Doxologia)

Postări populare