Mănăstirea Agapia (denumită și Mânăstirea Agapia Nouă pentru diferențiere de Schitul Agapia Veche) este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată pe valea pârâului Agapia, la o distanță de 9 km de orașul Târgu Neamț. Ea se află amplasată în mijlocul unei păduri aflată la o distanță de 3 km de satul Agapia (județul Neamț). Este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, având 300-400 maici și aflându-se pe locul doi ca populație după Mănăstirea Văratec.
Mănăstirea a fost construită între anii 1641-1643. Arhitectura bisericii nu are un stil specific. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu, între anii 1858-1861.
Ansamblul Mănăstirii Agapia a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul de clasificare NT-II-a-A-10627 și fiind alcătuit din următoarele 7 obiective:
- Biserica "Sf. Voievozi" - datând din secolul al XVII-lea și având codul NT-II-m-A-10627.01
- Paraclisul "Nașterea Maicii Domnului" - datând din 1864 și având codul NT-II-m-A-10627.02
- Biserica de lemn "Sf. Ioan Bogoslov" - datând din 1821 și având codul NT-II-m-A-10627.03
- Chiliile - datând din secolele XIX-XX și având codul NT-II-m-A-10627.04
- Construcțiile din incintă - datând din secolele XIX-XX și având codul NT-II-m-A-10627.05
- Turnul clopotniță - datând din 1823 și având codul NT-II-m-A-10627.06
- Bolnița de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - datând din 1780 și având codul NT-II-m-A-10627.07
La acestea se adaugă și Casa scriitorului Alexandru Vlahuță (o chilie în care locuia scriitorului când venea în vizită la mănăstire), transformată în 1966 în muzeu memorial. Ea datează din 1885 și are codul NT-II-m-B-10628.
Arhitectura complexuluiMănăstirea Agapia este formată dintr-o incintă alcătuită din clădiri pe două nivele, având un cerdac larg, care se desfășoară de jur-împrejurul bisericii. Pe latura de est se află un turn clopotniță cu două etaje, având la primul etaj o prispă continuă cu arcade elegante și coloane de lemn dispuse în linie.
Pe latura sudică a incintei se află Paraclisul "Nașterea Maicii Domnului". În paraclis se află vechea catapeteasmă cu picturi din secolul al XVIII-lea a Paraclisului "Sf. Gheorghe" de la Mănăstirea Bisericani.
Principalul element al complexului este Biserica "Sf. Voievozi", care are plan triconc. Edificiul este construit pe temelie de piatră brută, cu ziduri de o grosime impresionantă. El are abside semicirculare, la care au fost adăugate ulterior un diaconicon la sud și un proscomidiar la nord. Lăcașul de cult are un acoperiș cu o înclinație redusă, acesta fiind străpuns de o turlă octogonală aflată deasupra naosului.
Biserica are fațade în stil neoclasic spoite cu var alb. Peretele vestic este delimitat longitudinal de doi pilaștri corintici, având la partea superioară un fronton cu arcaturi în plăci de ghips cu motive florale. Sub arcaturi se află dispuse o fereastră în formă de rozetă și două ferestre largi cu decorații de factură neoclasică. Zidurile sunt susținute de trei contraforturi, doi în dreptul naosului (unul pe latura sudică și unul pe latura nordică) și un picior de contrafort în axul absidei altarului.
În interior a fost eliminat zidul de o mare grosime care separa pridvorul inițial de pronaos, el fiind înlocuit cu trei arce care se sprijină pe două rânduri de coloane dorice masive.
Pictura bisericii
Iisus rugându-se în grădina Ghetsimani - pictură de Nicolae Grigorescu pe peretele sudic al pronaosului.Mănăstirea Agapia este renumită pentru pictura interioară a bisericii, operă a celebrului pictor român Nicolae Grigorescu (1838-1907). La 2 aprilie 1858, pictorul a încheiat un contract cu mănăstirea prin care se obliga să execute tablourile dintr-o listă cât putea el de bine și folosind cele mai bune culori.
Între anii 1858-1860, Grigorescu a pictat interiorul bisericii într-un stil laicizant realist inspirat din compozițiile vestiților pictori ai Renașterii: Tizian, Rafael Sanzio, Rembrandt, Bartolomé Murillo, Leonardo da Vinci etc. În realizarea figurilor de sfinți, artistul s-a inspirat din chipurile țăranilor și țărăncilor din satele vecine, din cele ale călugărițelor de la mănăstire sau ale vizitatorilor. Istoricii de artă presupun că pictura murală "Proorocul Daniil" ar fi de fapt un autoportret al artistului.
De asemenea, Nicolae Grigorescu este și autorul picturilor de pe catapeteasmă. Picturile lui Grigorescu se caracterizează prin interpretarea realistă a chipurilor de sfinți și prin coloritul luminos.
Necropolă
În pereții laterali ai bisericii, din pridvorul inițial (astăzi aflat în pronaos) se află o nișă cu ancadramente din piatră sculptată, unde au fost descoperite mormintele ctitorilor: hatmanul Gavriil Coci, soția sa Liliana și fiica lor Safta. Ulterior, în acest mormânt au fost depuse osemintele arhiepiscopului Ghedeon și ale schimonahiei Elisabeta Costachi (stareța mănăstirii și sora mitropolitului Veniamin Costachi).
Situația mănăstirii în prezent
Pe lângă Mănăstirea Agapia funcționează singurul seminar de fete din zona Moldobei, Seminarul Teologic Monahal "Sfanta Cuvioasa Parascheva", înființat în vremea patriarhului Justinian Marina.
De asemenea, în afara incintei se află peste 100 de case călugărești construite în stilul caselor de la munte, precum și două biserici de lemn: Biserica Adormirea Maicii Domnului (în partea de sud) și Biserica Sf. Ioan Bogoslovul (în cimitirul aflat în partea de nord).
De-a lungul timpului, Mănăstirea Agapia a fost condusă de către starețele Elisabeta Costachi (1803-1834), Tavefta Ursache (1858-1883), Elisabeta Cerchez, Epraxia Demi (1904-1926), Epraxia Macri (1926-1940), Agafia Velase (1940-1950), Eustochia Ciucanu (1960-1992) și Olimpiada Chiriac, iar printre duhovnicii săi s-a numărat protosinghelul Nicodim Măndiță (1935-1945, 1962-1975). La această mănăstire s-a retras și mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei în perioada 1947-1948.
Mănăstirea a fost construită între anii 1641-1643. Arhitectura bisericii nu are un stil specific. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu, între anii 1858-1861.
Ansamblul Mănăstirii Agapia a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul de clasificare NT-II-a-A-10627 și fiind alcătuit din următoarele 7 obiective:
- Biserica "Sf. Voievozi" - datând din secolul al XVII-lea și având codul NT-II-m-A-10627.01
- Paraclisul "Nașterea Maicii Domnului" - datând din 1864 și având codul NT-II-m-A-10627.02
- Biserica de lemn "Sf. Ioan Bogoslov" - datând din 1821 și având codul NT-II-m-A-10627.03
- Chiliile - datând din secolele XIX-XX și având codul NT-II-m-A-10627.04
- Construcțiile din incintă - datând din secolele XIX-XX și având codul NT-II-m-A-10627.05
- Turnul clopotniță - datând din 1823 și având codul NT-II-m-A-10627.06
- Bolnița de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - datând din 1780 și având codul NT-II-m-A-10627.07
La acestea se adaugă și Casa scriitorului Alexandru Vlahuță (o chilie în care locuia scriitorului când venea în vizită la mănăstire), transformată în 1966 în muzeu memorial. Ea datează din 1885 și are codul NT-II-m-B-10628.
Arhitectura complexuluiMănăstirea Agapia este formată dintr-o incintă alcătuită din clădiri pe două nivele, având un cerdac larg, care se desfășoară de jur-împrejurul bisericii. Pe latura de est se află un turn clopotniță cu două etaje, având la primul etaj o prispă continuă cu arcade elegante și coloane de lemn dispuse în linie.
Pe latura sudică a incintei se află Paraclisul "Nașterea Maicii Domnului". În paraclis se află vechea catapeteasmă cu picturi din secolul al XVIII-lea a Paraclisului "Sf. Gheorghe" de la Mănăstirea Bisericani.
Principalul element al complexului este Biserica "Sf. Voievozi", care are plan triconc. Edificiul este construit pe temelie de piatră brută, cu ziduri de o grosime impresionantă. El are abside semicirculare, la care au fost adăugate ulterior un diaconicon la sud și un proscomidiar la nord. Lăcașul de cult are un acoperiș cu o înclinație redusă, acesta fiind străpuns de o turlă octogonală aflată deasupra naosului.
Biserica are fațade în stil neoclasic spoite cu var alb. Peretele vestic este delimitat longitudinal de doi pilaștri corintici, având la partea superioară un fronton cu arcaturi în plăci de ghips cu motive florale. Sub arcaturi se află dispuse o fereastră în formă de rozetă și două ferestre largi cu decorații de factură neoclasică. Zidurile sunt susținute de trei contraforturi, doi în dreptul naosului (unul pe latura sudică și unul pe latura nordică) și un picior de contrafort în axul absidei altarului.
În interior a fost eliminat zidul de o mare grosime care separa pridvorul inițial de pronaos, el fiind înlocuit cu trei arce care se sprijină pe două rânduri de coloane dorice masive.
Pictura bisericii
Iisus rugându-se în grădina Ghetsimani - pictură de Nicolae Grigorescu pe peretele sudic al pronaosului.Mănăstirea Agapia este renumită pentru pictura interioară a bisericii, operă a celebrului pictor român Nicolae Grigorescu (1838-1907). La 2 aprilie 1858, pictorul a încheiat un contract cu mănăstirea prin care se obliga să execute tablourile dintr-o listă cât putea el de bine și folosind cele mai bune culori.
Între anii 1858-1860, Grigorescu a pictat interiorul bisericii într-un stil laicizant realist inspirat din compozițiile vestiților pictori ai Renașterii: Tizian, Rafael Sanzio, Rembrandt, Bartolomé Murillo, Leonardo da Vinci etc. În realizarea figurilor de sfinți, artistul s-a inspirat din chipurile țăranilor și țărăncilor din satele vecine, din cele ale călugărițelor de la mănăstire sau ale vizitatorilor. Istoricii de artă presupun că pictura murală "Proorocul Daniil" ar fi de fapt un autoportret al artistului.
De asemenea, Nicolae Grigorescu este și autorul picturilor de pe catapeteasmă. Picturile lui Grigorescu se caracterizează prin interpretarea realistă a chipurilor de sfinți și prin coloritul luminos.
Necropolă
În pereții laterali ai bisericii, din pridvorul inițial (astăzi aflat în pronaos) se află o nișă cu ancadramente din piatră sculptată, unde au fost descoperite mormintele ctitorilor: hatmanul Gavriil Coci, soția sa Liliana și fiica lor Safta. Ulterior, în acest mormânt au fost depuse osemintele arhiepiscopului Ghedeon și ale schimonahiei Elisabeta Costachi (stareța mănăstirii și sora mitropolitului Veniamin Costachi).
Situația mănăstirii în prezent
Pe lângă Mănăstirea Agapia funcționează singurul seminar de fete din zona Moldobei, Seminarul Teologic Monahal "Sfanta Cuvioasa Parascheva", înființat în vremea patriarhului Justinian Marina.
De asemenea, în afara incintei se află peste 100 de case călugărești construite în stilul caselor de la munte, precum și două biserici de lemn: Biserica Adormirea Maicii Domnului (în partea de sud) și Biserica Sf. Ioan Bogoslovul (în cimitirul aflat în partea de nord).
De-a lungul timpului, Mănăstirea Agapia a fost condusă de către starețele Elisabeta Costachi (1803-1834), Tavefta Ursache (1858-1883), Elisabeta Cerchez, Epraxia Demi (1904-1926), Epraxia Macri (1926-1940), Agafia Velase (1940-1950), Eustochia Ciucanu (1960-1992) și Olimpiada Chiriac, iar printre duhovnicii săi s-a numărat protosinghelul Nicodim Măndiță (1935-1945, 1962-1975). La această mănăstire s-a retras și mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei în perioada 1947-1948.
0 Responses to Popas pentru suflet: Mănăstirea Agapia