BLOGUL PENTRU SUFLET

Icoana Maicii Domnului „Teodorovskaia” de la Mănăstirea Sfântul Teodor este prăznuită pe 14 martie și 16 august. 

Conform tradiției, Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Sfântul Teodor a fost pictată de către Sfântul Evanghelist Luca, și seamănă cu celebra Icoană a Maicii Domnului din Vladimir. 

Această Icoană și-a primit numele de la Marele Cneaz Iaroslav Vsevolodovici (+ 1246), tatăl Sfântului Alexandru Nevski, care la Sfântul Botez a primit numele Teodor, în cinstea Sfântului Teodor Stratilat (8 februarie).

Conform tradiției, icoana a fost găsită de fratele său mai mare, Sfântul Gheorghe (4 februarie),  într-o capelă veche din lemn din apropierea orașului Gorodeț. După descoperire, a zidit o biserică pe locul vechii capele, în jurul căreia s-a format Mănăstirea Sfântul Teodor - Gorodeț.

Cneazul Iaroslav (Teodor) a devenit Mare Cneaz de Vladimir după ce fratele său Sfântul Gheorghe a fost ucis în lupta cu mongolii de la râul Sita. În anul 1239, el a transferat în mod solemn moaștele fratele său de la Rostov la Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Vladimir. El a oferit icoana pe care a moștenit-o de la fratele său, Sfântului Alexandru Nevski - fiul său.

Marele Cneaz Iaroslav (Teodor) este renumit în istoria Rusiei. El a continuat cu tradițiile glorioase ale unchiului său Sfântul Andrei Bogoliubski (4 iulie), și ale tatălui său, Vsevolod al III-lea. El a fost conectat la aproape toate evenimentele importante din istoria Rusiei din prima jumătate a secolului al XIII-lea.

În perioada 1237-1238, Rusia a fost arsă și sfâșiată de mongoli. Iaroslav a ridicat-o din cenușă, a reconstruit și împodobit orașele, mănăstirile și bisericile. El a rezidit orașele devastate de inamici, aflate de-a lungul fluviului Volga: Kashin, Uglich , Yaroslavl, Kostroma, Gorodeț.

El a ctitorit Biserica Sfântul Teodor Stratilat din Kostroma și Mănăstirea Teodorov de lângă Gorodeț în onoarea patronului său spiritual. Timp de opt ani a condus țara din scaunul de Mare Cneaz, timp în care a trebuit să o ghideze printr-un traseu deosebit de dificil, menținând-o în echilibru militar-politic, deși la est se învecina cu Hoarda de Aur. Cel mai apropiat companion lui a fost fiul său, Sfântul Alexandru Nevski, care a continuat, de asemenea, politicile sale. 

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Sfântul Teodor, a fost în permanență cu Sfântul Alexandru și acesta s-a rugat de multe ori înaintea ei. După ce Sfântul Alexandru Nevski a murit pe 14 noiembrie 1263 la mănăstirea fondată de tatăl său, icoana a fost luată de către fratele mai mic, Vasile. 

Vasile Yaroslavici a fost cel mai mic fiu a lui Iaroslav Vsevolodovici (al VIII-lea copil). În 1246, după moartea tatălui său (Prințul Iaroslav a fost otrăvit în capitala Imperiului Mongol, Karakorum, când Vasile avea numai cinci ani), Vasile a devenit Cneaz de Kostroma. În anul 1272 , el a devenit Mare Cneaz de Vladimir.

Deși a domnit doar patru ani ca Mare Cneaz, Vasile nu a fost scutit de intrigi, certuri și lupte. În 1272, a apărat Rusia de dușmanii externi, iesind cu armata rusească și apărâd Kostroma de incursiunile tătare. Urmând exemplul bunicului său, Sfântul Andrei Bogoliubski (care a luat cu el pe câmpul de luptă icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Vladimir), Cneazul Vasile a intrat pe câmpul de luptă cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Teodorovskaia”. O lumină orbitoare a ieșit de la sfânta icoană. Văzând aceasta tătarii s-au dispersat și au fugit din Rusia.

În anu 1276, Marele Cneaz Vasile și-a terminat călătoria vieții pe acest pământ. Majoritatea evenimentelor importante din viața sa a avut loc cu binecuvântarea icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Teodorovskaia”. El a adormit în Domnul la Kostroma, aici aflându-se și mormântul său. Din acel moment, sfânta icoană se află în Catedrala Sfântul Teodor Stratilat din Kostroma.

În ziua de 14 martie 1613, noul țar, Mihail Romanov a fost proclamat suveran în fața icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Teodorovskaia” din Kostroma. În memoria acestui eveniment istoric, 14 martie a fost stabilită ca zi de prăznuire a icoanei.

S-au făcut numeroase copii ale icoanei Maicii Domnului din Mănăstirea Sfântul Teodor, iar una din primele copii a fost comandată și dusă la Moscova de către mama țarului Mihail Romanov, călugărița Marta. Din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, numeroase copii ale icoanei s-au îmbogățit cu scene ce zugrăvesc evenimente din istoria Icoanei făcătoare de minuni.

Icoana Maicii Domnului din Mănăstirea Sfântul Teodor este pictată față-verso. Pe verso se află icoana Sfintei Mari Mucenițe Parascheva, pictată într-un veșmânt superb de prințesă. Se crede că icoana Sfintei Parascheva de pe spatele icoanei are legătură cu soția Sfântului Alexandru Nevski.