Sala de Consiliu a Facultăţii de Filosofie a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi a găzduit ieri un eveniment academic de ţinută, prilejuit de prezentarea, în şedinţă publică, a tezei de doctorat „Metafizica eshatologică a lui Nicolai Berdiaev“, semnată de pr. Constantin Sturzu. Absolvent de Filosofie şi Teologie, pr. Constantin Sturzu a surprins, într-un demers reflexiv original, sistemul de gândire al unuia dintre cei mai prolifici gânditori ruşi.
Facultatea de Filosofie a universităţii ieşene s-a bucurat, ieri, de o întâlnire, pe tărâmul ideilor, între Teologie şi Filosofie, în cadrul şedinţei de susţinere publică a tezei de doctorat realizată de pr. Constantin Sturzu. Catalogat de coordonatorul tezei, prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei, drept „un exerciţiu de onestitate interpretativă“, demersul a surprins publicul prin acurateţea şi disciplina cercetării, prin calitatea şi originalitatea efortului de interpretare a sistemului de gândire a lui Nicolai Berdiaev şi printr-o biografie amplă, completă şi complexă. Lucrarea a fost apreciată de membrii comisiei de doctorat ca fiind deosebit de utilă în spaţiul cultural românesc, unde acest atât de prolific gânditor rus nu a fost suficient valorificat. „O lectură cu adevărat comprehensivă, atentă la distincţii, noţiuni, polemici, dezvoltări ale unor teme şi mai ales la calea urmată de Nicolai Berdiaev în clarificarea unora dintre ideile sale metafizice. În consecinţă, lectura acestor pagini poate să ofere o satisfacţie aparte cititorului şi să fie folositoare în cercetările filosofice de astăzi“, a apreciat în referatul asupra tezei, prezentat după susţinerea lucrării, prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei.
Rigoarea lucrării, abordarea aproape exhaustivă a operei lui Berdiaev şi a comentatorilor săi, precum şi maniera originală de analiză şi interpretare a conceptelor gânditorului rus au constituit motive temeinice pentru acordarea, în finalul şedinţei de susţinere, a titlului de doctor în Filosofie, a calificativului „Foarte Bine“ şi a menţiunii Magna cum Laudae autorului Constantin Sturzu.
Efortul de cercetare a fost evaluat de o comisie de doctorat formată din specialişti în filosofie şi teologie din mai multe centre universitare româneşti: prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei (UAIC Iaşi) - coordonatorul tezei, prof. univ. dr. Aurel Codoban (Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca), pr. prof. univ. dr. Gheorghe Popa (UAIC Iaşi), conf. univ. dr. Sabin Totu (Universitatea Bucureşti) şi prof. univ. dr. Nicu Gavriluţă (UAIC Iaşi), preşedintele comisiei.
La susţinerea publică a tezei de doctorat, din auditoriu au făcut parte profesori universitari, studenţi, preoţi şi călugări, dintre care menţionăm pe pr. prof. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, şi pr. prof. Dragoş Bahrim, directorul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Vasile cel Mare“ din Iaşi.
„Am apreciat două competenţe, una teologică şi una filosofică, în această teză, o sensibilitate în cele două direcţii, ba mai mult, cred că-i vorba de o vocaţie ce se observă foarte bine din felul în care autorul tezei discută, scrie, vorbeşte, meditează. Se vede foarte bine că el este căutat de ceea ce el singur caută“, a mai subliniat prof. Afloroaei.
O cercetare atentă şi densă
Provocarea în realizarea unei astfel de teme de cercetare a fost determinată, aşa cum însuşi autorul tezei mărturiseşte, de „amestecul original de concepte filosofice şi termeni eminamente creştini“ întâlnit în scrierile lui Berdiaev, cel care se autocaracteriza ca fiind „un reprezentant al filosofiei religioase libere“.
Nicolai Berdiaev (1874-1948) a fost un filosof rus preocupat de filosofia religioasă. S-a născut la Kiev, a trăit în prima parte a vieţii la Moscova, unde a fost profesor de filosofie şi istorie în cadrul Universităţii, apoi a fost exilat de autorităţile bolşevice din motive ideologice, petrecându-şi a doua parte a vieţii la Paris. Este unul dintre cei mai prolifici filosofi ruşi, cunoscut pentru radicalismul convingerilor sale, un entuziast apărător al creştinismului, dar aflat într-un conflict continuu cu Biserica Rusă din epoca în care a trăit.
Structurată în 9 capitole dense, teza de doctorat propusă de Constantin Sturzu face o incursiune în contextul filosofic şi religios al epocii în care a trăit Nicolai Berdiaev, trecând apoi prin întreg sistemul său filosofic şi încercând să sistematizeze conceptele unui autor cunoscut ca fiind „nesistematic“.
Ultima parte a demersului doctoral este rezervată, aşa cum a apreciat prof. Aurel Codoban, atitudinii critice a autorului tezei, fiind o valoroasă contribuţie la înţelegerea şi interpretarea manierei de gândire a filosofului rus.
Absolvent al Facultăţii de Filosofie şi a celei de Teologie, colaborator, în ultimii ani, al mai multor publicaţii din ţară, pr. Constantin Sturzu este consilier cultural în cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor, precum şi director general al Centrului Cultural Misionar Doxologia din cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Rigoarea lucrării, abordarea aproape exhaustivă a operei lui Berdiaev şi a comentatorilor săi, precum şi maniera originală de analiză şi interpretare a conceptelor gânditorului rus au constituit motive temeinice pentru acordarea, în finalul şedinţei de susţinere, a titlului de doctor în Filosofie, a calificativului „Foarte Bine“ şi a menţiunii Magna cum Laudae autorului Constantin Sturzu.
Efortul de cercetare a fost evaluat de o comisie de doctorat formată din specialişti în filosofie şi teologie din mai multe centre universitare româneşti: prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei (UAIC Iaşi) - coordonatorul tezei, prof. univ. dr. Aurel Codoban (Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca), pr. prof. univ. dr. Gheorghe Popa (UAIC Iaşi), conf. univ. dr. Sabin Totu (Universitatea Bucureşti) şi prof. univ. dr. Nicu Gavriluţă (UAIC Iaşi), preşedintele comisiei.
La susţinerea publică a tezei de doctorat, din auditoriu au făcut parte profesori universitari, studenţi, preoţi şi călugări, dintre care menţionăm pe pr. prof. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, şi pr. prof. Dragoş Bahrim, directorul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Vasile cel Mare“ din Iaşi.
„Am apreciat două competenţe, una teologică şi una filosofică, în această teză, o sensibilitate în cele două direcţii, ba mai mult, cred că-i vorba de o vocaţie ce se observă foarte bine din felul în care autorul tezei discută, scrie, vorbeşte, meditează. Se vede foarte bine că el este căutat de ceea ce el singur caută“, a mai subliniat prof. Afloroaei.
O cercetare atentă şi densă
Provocarea în realizarea unei astfel de teme de cercetare a fost determinată, aşa cum însuşi autorul tezei mărturiseşte, de „amestecul original de concepte filosofice şi termeni eminamente creştini“ întâlnit în scrierile lui Berdiaev, cel care se autocaracteriza ca fiind „un reprezentant al filosofiei religioase libere“.
Nicolai Berdiaev (1874-1948) a fost un filosof rus preocupat de filosofia religioasă. S-a născut la Kiev, a trăit în prima parte a vieţii la Moscova, unde a fost profesor de filosofie şi istorie în cadrul Universităţii, apoi a fost exilat de autorităţile bolşevice din motive ideologice, petrecându-şi a doua parte a vieţii la Paris. Este unul dintre cei mai prolifici filosofi ruşi, cunoscut pentru radicalismul convingerilor sale, un entuziast apărător al creştinismului, dar aflat într-un conflict continuu cu Biserica Rusă din epoca în care a trăit.
Structurată în 9 capitole dense, teza de doctorat propusă de Constantin Sturzu face o incursiune în contextul filosofic şi religios al epocii în care a trăit Nicolai Berdiaev, trecând apoi prin întreg sistemul său filosofic şi încercând să sistematizeze conceptele unui autor cunoscut ca fiind „nesistematic“.
Ultima parte a demersului doctoral este rezervată, aşa cum a apreciat prof. Aurel Codoban, atitudinii critice a autorului tezei, fiind o valoroasă contribuţie la înţelegerea şi interpretarea manierei de gândire a filosofului rus.
Absolvent al Facultăţii de Filosofie şi a celei de Teologie, colaborator, în ultimii ani, al mai multor publicaţii din ţară, pr. Constantin Sturzu este consilier cultural în cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor, precum şi director general al Centrului Cultural Misionar Doxologia din cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
0 Responses to „Am apreciat două competenţe în această teză, una teologică şi una filosofică“