Cât despre “sfintele” voastre “moaşte”, prin care vreţi să arătaţi că nu sunteţi căzuţi din har, însuşi un arhimandrit stilist afirmă: „Când l-au scos din groapă, l-au aşezat pe masă... După ce i-au spălat osemintele, l-au pus într-un sicriu şi l-au dus unde e veşmântăria. Acolo nu m-au primit, au rămas vreo doi-trei care au citit continuu Psaltirea la capul lui. Au avut ceară multă...I-au aşezat oasele aşa cum le are corpul. I le-au aşezat în sicriu şi toată ceara aceea multă şi moale a îmbrăcat sfintele moaşte...Şi apoi, s-a făcut sfinţirea cuvenită...” (informaţie preluată de pe site-ul stilist: http://www.traditia-ortodoxa.ro/interviu.htm). 
În primul rând faptul că aţi folosit multă ceară arată că aţi adoptat practica papistaşilor. Această practică nu se găseşte în nici un canon (dacă nu mă credeţi pe cuvânt citiţi Canoanele Bisericii Ortodoxe sau Pidalionul sau Pravila).
În al doilea rând faptul că i-aţi reconstruit trupul, arată că acela era putrezit. De aceea aţi avut nevoie de multă ceară, după cum spune stilistul vostru. Ceara aţi folosit-o din două motive:
- unul, pentru ca să reconstruiţi ceva care în nici un caz nu mai avea formă de trup omenesc. V-a ieşit exact ca la Muzeul Maddame Tussauds din Londra o statuietă cu chipul lui Glicherie. Cine nu crede ar trebui să vadă ce perfecte sunt acele statui din ceară.
- al doilea, pentru că sfintele moaşte trebuie să aibe culoarea gălbuie (conform canoanelor) şi un miros foarte plăcut. Culoarea gălbuie aţi obţinut-o, iar mirosul (cine lucrează cu ceară curată ştie) la fel. Ceara curată pură are un miros foarte plăcut. În plus aţi mai amestecat şi nişte mir şi hopa! v-a ieşit combinaţia.
În primul rând faptul că aţi folosit multă ceară arată că aţi adoptat practica papistaşilor. Această practică nu se găseşte în nici un canon (dacă nu mă credeţi pe cuvânt citiţi Canoanele Bisericii Ortodoxe sau Pidalionul sau Pravila).În al doilea rând faptul că i-aţi reconstruit trupul, arată că acela era putrezit. De aceea aţi avut nevoie de multă ceară, după cum spune stilistul vostru. Ceara aţi folosit-o din două motive:
- unul, pentru ca să reconstruiţi ceva care în nici un caz nu mai avea formă de trup omenesc. V-a ieşit exact ca la Muzeul Maddame Tussauds din Londra o statuietă cu chipul lui Glicherie. Cine nu crede ar trebui să vadă ce perfecte sunt acele statui din ceară.
- al doilea, pentru că sfintele moaşte trebuie să aibe culoarea gălbuie (conform canoanelor) şi un miros foarte plăcut. Culoarea gălbuie aţi obţinut-o, iar mirosul (cine lucrează cu ceară curată ştie) la fel. Ceara curată pură are un miros foarte plăcut. În plus aţi mai amestecat şi nişte mir şi hopa! v-a ieşit combinaţia.
0 Responses to Pentru stilisti... despre “sfintele” voastre “moaşte”...