O poveste frumoasa, Edwin Markham
Un
soldat american, înainte de a pleca pe front, s-a dus la biblioteca si a
cerut o carte. Era o carte de poezii. A citit cartea, care a avut un
impact foarte mare asupra sa. Dar ce l-a impresionat mai mult decat
cartea erau comentariile pe care cineva le scrisese pe marginile
paginilor. Cartea fusese donata bibliotecii de catre persoana care
scrisese comentariile. Asa ca numele si adresa ei erau scrise pe carte.
Plecat pe front, a decis sa-i scrie acestei doamne. I-a spus cât de mult l-a impresionat cartea si ce impact au avut comentariile pe care ea le scrisese pe marginile cartii. Si ea i-a scris înapoi. Asa au început sa corespondeze si, cu cât îsi scriau mai mult, relatia lor devenea din ce în ce mai puternica. Într-una din scrisori, el i-a scris si a rugat-o sa-i trimita o fotografie. Ea i-a spus ca daca se simte apropiat de ea si daca dragostea lui este adevarata, nu va conta cum arata. Asa ca nu i-a trimis nici o fotografie.
S-a terminat razboiul si el s-a întors în SUA; si-au dat întalnire în New York , în Grand Central Station. Ca sa se recunoasca, ea l-a rugat sa tina cartea în mâna, iar ea va avea un trandafir. Asa ca în acea zi, într-un loc imens, un soldat venit de pe front, cu o carte în mâna cauta o femeie cu un trandafir în mâna.
Va dati seama ce asteptari avea? Era pe punctul de a-si gasi sufletul pereche, femeia pe care o iubea dar pe care nu o vazuse niciodata.
Asteptând, a vazut o fata superba, îmbracata într-o rochie verde, care-l privea atent. Ea s-a îndreptat catre el si era minunata. Era dincolo de orice imaginatie. Iar el s-a uitat si a vazut ca ea nu avea niciun trandafir. Lânga el s-a oprit o doamna în varsta. Avea un trandafir în mana. Va puteti imagina? Tânara superba si doamna care nu arata foarte bine, dar cu un trandafir în mâna. Si nu era frumoasa, chiar destul de urâta si îmbatrânita.
Voi ce ati fi ales? Persoanei cu trandafirul îi stia sufletul de care se îndragostise. Asa ca s-a îndreptat spre doamna urâta cu trandafirul, în timp ce tânara frumoasa s-a oprit la câtiva pasi de el, l-a privit si l-a intrebat:
- Vii cu mine, soldat?
Iar inima lui era sfâsiata. Decizii. Alegeri. S-a gandit un minut. În timp ce tânara se îndeparta de el, lucrurile corecte l-au determinat sa aleaga: si-a continut drumul catre persoana în vârsta care tinea trandafirul în mâna, s-a apropiat de ea si i-a zis:
- Buna ziua, si a invitat-o la cina.
Iar aceasta i-a spus:
- Fiule, nu stiu ce se întampla aici, dar tânara îmbracata în verde care tocmai a trecut pe langa tine m-a rugat sa tin în mâna acest trandafir si mi-a spus ca, daca vei veni la mine, sa-ti spun ca te asteapta la restaurant.
0 Responses to Povestioare cu tâlc: Deciziile corecte sunt balamalele destinului