BLOGUL PENTRU SUFLET

Lista celor douăzeci de mănăstiri în ordinea ierarhică stabilită:


1. Mănăstirea Marea Lavră (gr.: Μεγίστης Λαύρας)
2. Mănăstirea Vatopedi (gr.: Βατοπαιδίου)
3. Mănăstirea Iviron (gr.: Ιβήρων)
4. Mănăstirea Hilandar (gr.: Χιλανδαρίου, sârbeşte: Хиландар)
5. Mănăstirea Dionisiu (gr.: Διονυσίου)
6. Mănăstirea Cutlumuş (gr.: Κουτλουμουσίου)
7. Mănăstirea Pantocrator (gr.: Παντοκράτορος)
8. Mănăstirea Xiropotamu (gr.: Ξηροποτάμου)
9. Mănăstirea Zografu (gr.: Ζωγράφου)
10. Mănăstirea Dochiaru (gr.: Δοχειαρίου)
11. Mănăstirea Caracalu (gr.: Καρακάλλου)
12. Mănăstirea Filotheu (gr.: Φιλοθέου)
13. Mănăstirea Simonos Petras (gr.: Σίμωνος Πέτρας)
14. Mănăstirea Sfântul Pavel (gr.: Αγίου Παύλου)
15. Mănăstirea Stavronikita (gr.: Σταυρονικήτα)
16. Mănăstirea Xenofont (gr.: Ξενοφώντος)
17. Mănăstirea Grigoriu (gr.: Γρηγορίου)
18. Mănăstirea Esfigmenu (gr.: Εσφισμένου)
19. Mănăstirea Sfântul Pantelimon (gr.: Αγίου Παντελεήμονος)
20. Mănăstirea Konstamonitu (gr.: Κωνσταμονίτου)


Lista schiturilor


1. Nea Skiti (Noul Schit), cu hramul Sfântul Spiridon (gr. Νέα Σκήτη - Άγιος Σπυρίδων) - depinde de Mănăstirea Sfântul Pavel
2. Schitul Sfântul Dumitru (gr. Σκήτη Αγ. Δημητρίου) - depinde de Mănăstirea Vatopedi
3. Schitul Sfântul Dumitru, Lacu (gr. Σκήτη Αγ. Δημητρίου - Λάκκου) - depinde de Mănăstirea Sfântul Pavel
4. Schitul Sfântul Pantelimon (gr. Σκήτη Αγ. Παντελεήμονος) - depinde de Mănăstirea Cutlumuş
5. Schitul Sfântul Andrei (gr. Σκήτη Αγίου Ανδρέου) - depinde de mănăstirea...
6. Schitul Colibelor Sfântul Pavel (gr. Σκήτη Καλύβες Αγ. Παύλου) - depinde de Mănăstirea Sfântul Pavel
7. Schitul Katunakia (gr. Σκήτη Κατουνάκια) - depinde de mănăstirea...
8. Schitul Proorocul Ilie (gr. Σκήτη Προφήτη Ηλία) - depinde de mănăstirea...
9. Schitul Sfânta Ana (gr. Σκήτη Αγίας Αννας) - depinde de mănăstirea...
10. Schitul Sfânta Treime, Katunakia (gr. Σκήτη Αγίας Τριάδας - σκήτη Καυσοκαλύβια)Mănăstirea Marea Lavră
11. Schitul Născătoarea de Dumnezeu, sau Bunavestire (gr. Σκήτη Θεοτόκου - Η ελληνική σκήτη του Ευαγγελισμού) - depinde de mănăstirea...
12. Schitul Carulia (gr. Σκήτη Τα Καρούλια) - depinde de mănăstirea...
13. Schitul Sfântul Ioan Botezătorul - Iviron (gr. Σκήτη Τιμ. Προδρόμου - Ιβήρων) - depinde de Mănăstirea Iviron
14. Schitul Sfântul Ioan Botezătorul, sau Prodromu - Lavra (gr. Σκήτη Τιμ. Προδρόμου - Λαυρεωτική) - depinde de Mănăstirea Marea Lavră


Neamurile la Muntele Athos


Românii
Schitul românesc Sfântul Ioan Botezătorul (sau Prodromu) aparţine Sfintei Mănăstiri a Marii Lavre. Este situat între Cavsocalyvia şi Marea Lavră, pe un deal stâncos, la altitudine mică. În 1857 a fost vândut unor călugări români, Nectarie şi Nifon. După aceasta a fost recunoscut ca schit. Este locuit de 25 de călugări de origine română şi urmează principiul vieţii monastice cenobitice (de obște).
O altă aşezare monastică românească este Schitul Sfântul Dumitru (Lacu) situat la o jumătate de oră distanţă de mers pe jos faţă de Mănăstirea Sfântul Pavel, de care aparţine. Este construit la o altitudine de 280 m, între Marphonou şi Antiathon.


Bulgarii
Mănăstirea Zografu este situată în partea de sud-vest a peninsulei. A fost construită în secolul al X-lea de către călugării Moise, Aron şi Ioan din Ohrid. Este dedicată Sfântului Gheorghe. În perioada bizantină târzie, mănăstirea a fost distrusă de piraţii catalani şi recontruită cu sprijinul dinastiei Paleologilor, precum şi cu sprijinul domnitorilor din Europa de Est.
Ocupă locul nouă în ordinea ierarhică a celor douăzeci de mănăstiri athonite. Este locuită de 15 călugări. Toţi călugării sunt bulgari, din 1845, iar slujbele sunt ținute în limba bulgară.


Ruşii
Mănăstirea Sfântul Panteleimon este construită în partea de sud-vest a peninsulei. Mănăstirea rusă a fost construită în actuala locaţie în 1765, în timp ce clădirea originală datează din secolul al XI-lea.
Construcţia actualei mănăstiri a fost realizată în primele două decade ale secolului al XIX-lea cu ajutorul financiar al domnului Moldovei, Scarlat Callimachi. Călugării ruşi erau în număr de 1.000 în 1895 şi 1.446 în 1903. În 1990, numai 35 de călugări mai locuiau în mănăstire.


Sârbii
Hilandaru este situată în partea de nord-est a peninsulei. Numele său derivă probabil de la fondatorul vechii aşezări monastice din acest loc, care se numea Chelandaris. Mănăstirea a fost fondată la sfârşitul secolului al XII-lea de către despotul sârb Ştefan Nemania I şi fiul său Rastko. În timpul secolului al XIVlea, mănăstirea a atins apogeul dezvoltării materiale, acumulând bogăţii din donaţii imperiale şi private.
Este considerată a fi principalul centru spiritual al sârbilor. Este a patra în ordinea ierarhică a mănăstirilor şi este locuită de 46 de călugări (1990).