BLOGUL PENTRU SUFLET

Conform Sfintei Scripturi, Mântuitorul Şi-a început activitatea pământească atunci când, intrând în sinagogă, a citit cuvintele Proorocului Isaia, care profeţeau despre Sine: „Duhul Domnului peste Mine este, pentru ca M-a uns ca să binevestesc săracilor“, tot în luna septembrie. O altă semnificaţie legată de acest termen derivă din faptul că de la 1 septembrie romanii calculau anii Indictionului.

Din punct de vedere social, în vechime, dar şi acum, anul avea alte repere. Erau cele două sărbători, cea de primăvară, a Sfântului Mucenic Gheorghe, şi cea din toamnă, a Sfântului Dimitrie. Aceste praznice, care se suprapuneau peste anotimpurile în care încep şi se încheie muncile agricole, aveau în vedere activitatea umană legată de cultivarea pământului.

Sfinţii Părinţi au rânduit ca în perioada toamnei să se citească pericopele evanghelice cu bogatul nemilostiv, cu bogatul căruia i-a rodit ţarina, cu tânărul bogat, pentru a căuta să sensibilizeze pe cei avuţi, fiindcă se apropia iarna şi pentru cei săraci era foarte greu.

De asemenea, în prima zi a Anului bisericesc se săvârşeşte o slujbă de mulţumire specială, prin care cerem ajutorul lui Dumnezeu şi binecuvântarea, pentru ca această nouă perioadă în care intrăm să fie pentru noi un nou parcurs duhovnicesc în care să ne putem desăvârşi.

Anul bisericesc începe pe 1 septembrie şi ţine până pe 31 august şi diferă de anul civil, care începe la 1 ianuarie, pentru că urmăreşte evoluţia evenimentelor din viaţa şi activitatea Mântuitorului. În centrul Anului bisericesc se află sărbătoarea Învierii Domnului, în funcţie de care Anul bisericesc se împarte în trei perioade, numite după cartea principală de slujbă: perioada Triodului, perioada Penticostarului şi perioada Octoihului.

Prima lună din Anul bisericesc cuprinde sărbătoarea începutului mântuirii noastre, adică Naşterea Maicii Domnului: „Acest nou an bisericesc este un an al mântuirii. De aceea, prima sărbătoare mare din luna septembrie este Naşterea Maicii Domnului, în ziua de 8 septembrie, pentru că 8 este cifra veşniciei. În ziua a opta a Anului bisericesc avem această sărbătoare ca să ne arate nouă că Anul bisericesc este anul mântuirii, căci prin Maica Domnului a venit Mântuitorul lumii“, după cum explica anul trecut, pe 31 august, PF Patriarh Daniel, în cuvântul de învăţătură rostit la Mănăstirea Ţigăneşti.

Pe parcursul unui an bisericesc se rezumă lucrarea de mântuire de la creaţie şi până la sfârşitul lumii. Biserica Ortodoxă marchează aceste lucruri prin sărbătorile prăznuite în lunile de început şi final de an. Astfel, Anul bisericesc se încheie în luna august, când avem sărbătorile Adormirii Maicii Domnului, pe data de 15, şi Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pe data de 29 august, cel mai mare prooroc de până la venirea Mântuitorului. Aceste două sărbători ne vorbesc despre viaţa veşnică, fiind vorba de două morţi, Adormirea Maicii Domnului, care mijloceşte pentru noi, cu rugăciunile sale, şi Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, dascălul pocăinţei, care mijloceşte pentru acei oameni care s-au pocăit pentru păcate, dar nu au mai avut timp să facă şi fapte bune. Propovăduirea pocăinţei, condiţie pentru intrarea în împărăţia cerurilor, ne arată tocmai venirea împărăţiei lui Dumnezeu, încheierea veacului acestuia şi începutul eshatonului.

Astăzi, în Catedrala patriarhală, după Sfânta Liturghie, începând cu orele 11:00, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va oficia slujba de Te Deum cu ocazia începutului unui nou an bisericesc.

Anul acesta, la 1 septembrie, este sărbătorit pentru prima oară Cuviosul Dionisie Exiguul, părintele erei creştine şi al dreptului bisericesc, canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa de lucru din 8-9 iulie 2008.

Proclamarea solemnă a canonizării Cuviosului Dionisie Exiguul a avut loc la 26 octombrie 2008, în cadrul Sfintei Liturghii oficiate la Catedrala patriarhală, cu prilejul prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir.