Sfantul Andrei a fost initial ucenicul Sfantului Ioan Botezatorul. Convins ca Hristos este Mesia, L-a urmat deindata. Este numit si „Cel intai chemat“, intrucat a raspuns primul chemarii lui Iisus la apostolat. Exista dovezi ca Sfantul Andrei a predicat pe teritoriul Romaniei. Traditia spune ca a fost martirizat la Patras, pe o cruce in forma de X. In anul 1996, capul sau a fost adus la Iasi. In traditia populara este numit „Apostolul lupilor“.
Despre poporul roman se poate spune ca s-a nascut crestin. Daca la alte popoare se poate vorbi despre o data certa a crestinarii lor, o perioada mai scurta sau mai indelungata de timp, data crestinarii poporului roman nu este cunoscuta. Si aceasta fiindca la romani crestinismul a patruns treptat, s-a dezvoltat simultan cu formarea noastra ca popor. Din acest motiv, crestinismul romanesc are un profund caracter popular; el nu a fost impus poporului, ci a crescut o data cu el, devenind parte integranta. Astfel, a fi roman si a fi crestin sunt expresii sinonime, crestinismul fiind un factor de unitate spirituala si etnica a romanilor de pretutindeni. Un rol important in propovaduirea crestinismului la romani l-a avut Sfantul Apostol Andrei.
Pescarul din Betsaida Galileii
Despre Sf. Andrei, ca de altfel despre toti ceilalti Apostoli, nu se cunosc foarte multe amanunte. Din Biblie stim ca Andrei a fost fiul lui Iona sau Ioan din Betsaida Galileii. Se mai stie ca era fratele lui Simon Petru, dar Evanghelia nu precizeaza care dintre ei era mai in varsta. Amandoi se ocupau cu pescuitul si, probabil pentru a avea o sursa mai sigura de venit, s-au mutat impreuna in Capernaum, unde ii va intalni si Iisus, la inceputul activitatii Sale. Fiind evreu, nu se poate afirma cu certitudine daca Andrei era numele sau real (acesta fiind de origine greceasca). Nu se stie insa cu ce ocazie a fost botezat astfel sau care era numele sau evreiesc. Exista si unele marturii conform carora numele grecesc Andrei era destul de comun printre evrei inca din sec. II-III d.Hr.
Ucenic al Sf. Ioan Botezatorul
Sufletul sau evlavios, dornic de a urma poruncile lui Dumnezeu se descopera in relatia pe care Andrei a avut-o cu Sf. Ioan Botezatorul. Cand acesta din urma a inceput sa predice despre pocainta si apropierea Imparatiei cerurilor, Andrei nu s-a multumit doar sa il asculte, ci s-a hotarat sa ii devina ucenic. Astfel, a petrecut mult timp in preajma Sf. Ioan, ascultandu-l si incercand sa puna in practica ceea ce il invata. Din cand in cand revenea acasa pentru a pescui si a castiga cele necesare existentei. Din a patra Evanghelie reiese ca atat Andrei, cat si Ioan Evanghelistul se aflau cu Ioan Botezatorul a doua zi dupa ce acesta Il botezase pe Iisus. Marturia acestuia: „Iata Mielul lui Dumnezeu“ a fost inteleasa in sensul ei tainic de Andrei si Ioan, care s-au si grabit sa Il ajunga pe Iisus. Iisus S-a intors si, vazandu-i mergand in urma Sa, i-a intrebat: „Ce cautati?“. Afland ca doreau sa stie unde locuieste (pentru a-L putea gasi si in alta zi), i-a chemat dupa El. Fiind destul de tarziu, ceasul al zecelea (orele 16.00), Sf. Parinti au considerat ca ei si-au petrecut intreaga noapte ascultandu-l pe Iisus.
Inceputul unei vieti noi
Convingandu-se ca Iisus este Mesia cel asteptat, Andrei s-a grabit sa il instiinteze si pe fratele sau Simon (de aici reiese si puternica lor legatura sufleteasca). Si nu numai ca i-a spus, dar l-a si adus pe Simon la Iisus, pentru a-L cunoaste la randul sau. Cu acest prilej Iisus ii va schimba numele in Chifa-Petru, fapt ce il va marca pe viitorul apostol. Era inceputul unei vieti noi. Cei doi frati au ramas cu Iisus pana a doua zi, intorcandu-se apoi acasa. Desi ucenici ai lui Hristos, ei nu l-au insotit la inceput in mod constant, alternand perioadele cand il urmau cu cele in care se indeletniceau cu pescuitul. Se pare ca Andrei si Petru au fost chemati definitiv la apostolat spre sfarsitul primului an de activitate a lui Iisus. Chemarea a avut loc pe malul Lacului Ghenizaret, in timp ce Andrei si Petru se aflau la pescuit. Evanghelia consemneaza si raspunsul lor prompt: „Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El“ (Matei 4, 20).
Taria credintei
In anul ce a urmat, Mantuitorul a chemat la apostolat si pe ceilalti ucenici, formand ceata celor 12 Apostoli. In listele ce mentioneaza numele lor, la loc de frunte sunt amintiti cei doi frati, Petru si Andrei. Este o mentiune ce vorbeste de la sine despre importanta lor. Se pare ca de fiecare data cand Iisus revenea in Capernaum (unde a petrecut de altfel o perioada indelungata de timp), era gazduit in casa lui Petru si Andrei. Cu prilejul unei astfel de vizite o va vindeca pe soacra lui Petru de friguri. Taria credintei lui Andrei s-a manifestat si cu ocazia inmultirii painilor si pestilor, relatata de toti evanghelistii, dar cel mai complet de Sf. Ioan. Vazand Iisus multimile ce il urmasera pentru a-L asculta, l-a intrebat pe Sf. Filip de unde vor lua paine pentru a le da sa manance. Sf. Filip a raspuns ca nici daca vor lua paine de 200 de dinari (o suma destul de mare) nu va fi de ajuns. Dar Andrei, dovedind o credinta mai puternica, a spus ca acolo se afla un baiat ce are cinci paini de orz si doi pesti, care insa reprezinta prea putin. Era oarecum o invitatie adresata lui Iisus de a-si arata puterea divina.
Mereu prezent langa Iisus
O alta mentiune a lui Andrei o gasim in Evanghelia dupa Marcu, unde se relateaza cum Iisus, aflat in Ierusalim, dupa ce a iesit din Templu, le-a vorbit ucenicilor despre daramarea marelui oras. Sezand pe Muntele Maslinilor, Andrei, Petru, Ioan si Iacov l-au intrebat cand va fi aceasta. Este intrebarea care a provocat rostirea marii cuvantari eshatologice (despre a doua Sa venire). Andrei mai apare mentionat o singura data in Evanghelii. pe cand Iisus se afla in Betania, in casa lui Lazar, cu doar cateva zile inaintea patimilor Sale, au venit cativa elini, greci, pentru a participa la sarbatoarea pastilor. Ei s-au adresat lui Filip, cerandu-i sa ii duca la Iisus. Filip insa nu s-a dus direct la Iisus, ci s-a adresat lui Andrei, ca unuia ce avea mai multa autoritate, mergand apoi impreuna la Invatatorul lor. Numele lui Andrei nu apare decat o singura data in Faptele Apostolilor, cand Sf. Ev. Luca reia lista celor Doisprezece, plasandu-l al patrulea intre Apostoli. Atat in Epistole, cat si in Apocalipsa, Andrei nu apare mentionat in mod explicit. Desi Andrei nu a facut parte din cercul restrans al Apostolilor, format din Petru, Iacov si Ioan, fara indoiala el a fost mereu prezent langa Iisus, participand la marile evenimente, precum Cina cea de taina, Rastignirea, Invierea si Inaltarea Domnului, Cincizecimea.
Moastele din Patras
Conform Traditiei, Apostolii au tras la sorti ariile de propovaduire a Evangheliei. Nu se stie cu exactitate ce regiune i-a revenit lui Andrei. In timp ce Origen vorbeste despre Scitia, Sf. Grigorie de Nazianz mentioneaza Epirul, Fer. Ieronim, Ahaia, iar Teodoret de Cyr, Hellas. Probabil ca toate aceste mentiuni sunt corecte, din moment ce Nichifor Calist (sec. al XIV-lea), bazandu-se pe scrieri timpurii, mentioneaza ca arie de propovaduire Capadocia, Galatia, Bitinia, deserturile scitice, Bizantul, Tracia, Macedonia, Tesalia si Ahaia. Conform unui act martiric a carui autenticitate este insa contestata, Sf. Andrei a murit ca martir in Ahaia, la Patras. El a fost rastignit din ordinul guvernatorului Aegeas sau Aegeates, fiind legat de un stalp (nu crucificat, pentru a-i prelungi chinul). Desi traditia vorbeste de o cruce in forma de X, aceasta varianta este relativ tarzie (sec. al XIV-lea). Petru Hrisologul aminteste ca a fost rastignit pe un copac. Nu se cunoaste nici data martiriului sau, care se pare ca a avut loc fie in timpul lui Nero (64-67), fie in timpul lui Domitian (81-96). Moastele Sf. Andrei au fost aduse la Constantinopol si asezate in Biserica Sfintilor Apostoli in anul 357. In timpul Cruciadei a IV-a, Cardinalul Petru de Capua a dus moastele in Italia, in catedrala din Amalfi. In 1462, in timpul papei Pius al II-lea, capul Sf. Andrei a fost dus la Roma. De aici, el a revenit in Patras, orasul martiriului sau. ?
Crestinatorul neamului romanesc
Potrivit Traditiei, marturiilor Sfintilor Parinti si istoricilor bisericesti, dar si celor mai recente descoperiri arheologice, Sf. Ap. Andrei a fost primul care a predicat Evanghelia in teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra. Acest teritoriu era cunoscut in acea vreme sub numele de Scythia. Intrata sub protectoratul roman din anul 28 d.Hr., aceasta provincie a fost cucerita de romani in anul 46, fiind anexata Moesiei Inferior. In Istoria bisericeasca, Eusebiu de Cezareea († 339/340) reia o afirmatie a lui Origen († 254): „Sfintii Apostoli ai Mantuitorului, precum si ucenicii lor, s-au imprastiat in toata lumea locuita pe atunci. Dupa traditie, lui Toma i-au cazut sortii sa mearga in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia“. Aceasta mentiune pare sa confirme cele spuse de Sf. Ap. Pavel cu doua secole inainte, in Epistola catre Coloseni, ca si scitii au auzit cuvantul lui Dumnezeu. Desi s-a incercat demonstrarea ca traditia preluata de Eusebiu este ulterioara lui Origen, deci falsa, analiza filologica a pasajului demonstreaza ca ea a fost redata integral dupa textul origenian. Si Ipolit Romanul spune ca Sf. Andrei a predicat scitilor si tracilor, alaturarea celor doua popoare aratand ca Scythia Minor (Dobrogea), aflata langa Tracia, a fost crestinata. Calendarul gotic (sec. al IV-lea) si Martirologiile istorice occidentale (sec. VIII-IX) sustin si ele ipoteza misiunii Sf. Andrei in Scitia. In Sinaxarul Bisericii constantinopolitane se precizeaza ca acest apostol „a predicat in Pont, Tracia si Scitia“. Dupa marturia lui Nichifor Calist, mitropolitul Dosoftei scrie, in Viata si petrecerea svintilor: „Apostolului Andrei i-a revenit (prin sorti) Bitinia si Marea Neagra si partile Propontului, Calcedonul si Vizantea, unde e acum Tarigradul, Tracia si Macedonia, Tesalia si, sosind la Dunare, ce-i zic Dobrogea, si altele ce sunt pe Dunare si acestea toate le-a umblat“. Exista de asemenea si o puternica traditie populara: colinde, legende, obiceiuri din Dobrogea, dar si din sudul Basarabiei, ce amintesc de trecerea Sf. Andrei prin aceste locuri. Toponime precum Paraiasul Sf. Andrei, Apa Sfantului etc. sunt si ele argumente in favoarea ideii ca Sf. Andrei a predicat pe teritoriul romanesc. Luand in considerare aceste marturii, putem afirma ca Sf. Ap. Andrei este intemeietorul crestinismului romanesc. ?
Pestera Sfantului Andrei
Pestera in care se crede ca a stat Sf. Ap. Andrei, cat timp a propovaduit pe teritoriul romanesc, se afla la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, jud. Constanta, in apropierea frontierei romano-bulgare. In pestera inca se mai vede o piatra mare, tocita, despre care se crede ca a fost folosita drept Altar. Ea are inscriptionata Sfanta Cruce pe toate laturile sale. Descoperirea pesterii a avut loc abia la inceputul sec. al XX-lea. Se stie ca un teolog francez a gasit o harta veche, din 1564, pe care erau notate, in apropierea pesterii, cinci mari biserici si manastiri. In ele locuiau aproape 5.000 de calugari. Venit in tinutul Dobrogei, el nu a gasit nimic. In urma unor vise repetate, avocatul Jan Dinu si preotul Lembadu Constantin au descoperit pestera, aflata in stare de paragina. In 1942 acestia au inceput construirea aici a unui lacas de cult, dar, datorita razboiului, a fost parasit din nou. Schitul a fost reinfiintat in anul 1990, devenind o manastire infloritoare in 1994. La circa 50 m spre vest de pestera se afla cele noua izvoare, in apa carora i-a botezat Sf. Andrei pe primii crestini din aceasta zona. ?
Bisericile Sfantului Apostol Andrei
Biserica „Sfantul Apostol Andrei“ din Iasi isi sarbatoreste astazi hramul. Situata in apropierea Palatului Culturii, biserica a fost ctitorita in anul 1794.
De-a lungul timpului a fost restaurata de mai multe ori, ultima data intre anii 1989-1996. In urma acesteia, biserica a fost resfintita de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, si de IPS Nicodim, Mitropolit de Patras, la 15 octombrie 1996, in prezenta sfintelor moaste ale Sfantului Apostol Andrei.
Despre poporul roman se poate spune ca s-a nascut crestin. Daca la alte popoare se poate vorbi despre o data certa a crestinarii lor, o perioada mai scurta sau mai indelungata de timp, data crestinarii poporului roman nu este cunoscuta. Si aceasta fiindca la romani crestinismul a patruns treptat, s-a dezvoltat simultan cu formarea noastra ca popor. Din acest motiv, crestinismul romanesc are un profund caracter popular; el nu a fost impus poporului, ci a crescut o data cu el, devenind parte integranta. Astfel, a fi roman si a fi crestin sunt expresii sinonime, crestinismul fiind un factor de unitate spirituala si etnica a romanilor de pretutindeni. Un rol important in propovaduirea crestinismului la romani l-a avut Sfantul Apostol Andrei.
Pescarul din Betsaida Galileii
Despre Sf. Andrei, ca de altfel despre toti ceilalti Apostoli, nu se cunosc foarte multe amanunte. Din Biblie stim ca Andrei a fost fiul lui Iona sau Ioan din Betsaida Galileii. Se mai stie ca era fratele lui Simon Petru, dar Evanghelia nu precizeaza care dintre ei era mai in varsta. Amandoi se ocupau cu pescuitul si, probabil pentru a avea o sursa mai sigura de venit, s-au mutat impreuna in Capernaum, unde ii va intalni si Iisus, la inceputul activitatii Sale. Fiind evreu, nu se poate afirma cu certitudine daca Andrei era numele sau real (acesta fiind de origine greceasca). Nu se stie insa cu ce ocazie a fost botezat astfel sau care era numele sau evreiesc. Exista si unele marturii conform carora numele grecesc Andrei era destul de comun printre evrei inca din sec. II-III d.Hr.
Ucenic al Sf. Ioan Botezatorul
Sufletul sau evlavios, dornic de a urma poruncile lui Dumnezeu se descopera in relatia pe care Andrei a avut-o cu Sf. Ioan Botezatorul. Cand acesta din urma a inceput sa predice despre pocainta si apropierea Imparatiei cerurilor, Andrei nu s-a multumit doar sa il asculte, ci s-a hotarat sa ii devina ucenic. Astfel, a petrecut mult timp in preajma Sf. Ioan, ascultandu-l si incercand sa puna in practica ceea ce il invata. Din cand in cand revenea acasa pentru a pescui si a castiga cele necesare existentei. Din a patra Evanghelie reiese ca atat Andrei, cat si Ioan Evanghelistul se aflau cu Ioan Botezatorul a doua zi dupa ce acesta Il botezase pe Iisus. Marturia acestuia: „Iata Mielul lui Dumnezeu“ a fost inteleasa in sensul ei tainic de Andrei si Ioan, care s-au si grabit sa Il ajunga pe Iisus. Iisus S-a intors si, vazandu-i mergand in urma Sa, i-a intrebat: „Ce cautati?“. Afland ca doreau sa stie unde locuieste (pentru a-L putea gasi si in alta zi), i-a chemat dupa El. Fiind destul de tarziu, ceasul al zecelea (orele 16.00), Sf. Parinti au considerat ca ei si-au petrecut intreaga noapte ascultandu-l pe Iisus.
Inceputul unei vieti noi
Convingandu-se ca Iisus este Mesia cel asteptat, Andrei s-a grabit sa il instiinteze si pe fratele sau Simon (de aici reiese si puternica lor legatura sufleteasca). Si nu numai ca i-a spus, dar l-a si adus pe Simon la Iisus, pentru a-L cunoaste la randul sau. Cu acest prilej Iisus ii va schimba numele in Chifa-Petru, fapt ce il va marca pe viitorul apostol. Era inceputul unei vieti noi. Cei doi frati au ramas cu Iisus pana a doua zi, intorcandu-se apoi acasa. Desi ucenici ai lui Hristos, ei nu l-au insotit la inceput in mod constant, alternand perioadele cand il urmau cu cele in care se indeletniceau cu pescuitul. Se pare ca Andrei si Petru au fost chemati definitiv la apostolat spre sfarsitul primului an de activitate a lui Iisus. Chemarea a avut loc pe malul Lacului Ghenizaret, in timp ce Andrei si Petru se aflau la pescuit. Evanghelia consemneaza si raspunsul lor prompt: „Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El“ (Matei 4, 20).
Taria credintei
In anul ce a urmat, Mantuitorul a chemat la apostolat si pe ceilalti ucenici, formand ceata celor 12 Apostoli. In listele ce mentioneaza numele lor, la loc de frunte sunt amintiti cei doi frati, Petru si Andrei. Este o mentiune ce vorbeste de la sine despre importanta lor. Se pare ca de fiecare data cand Iisus revenea in Capernaum (unde a petrecut de altfel o perioada indelungata de timp), era gazduit in casa lui Petru si Andrei. Cu prilejul unei astfel de vizite o va vindeca pe soacra lui Petru de friguri. Taria credintei lui Andrei s-a manifestat si cu ocazia inmultirii painilor si pestilor, relatata de toti evanghelistii, dar cel mai complet de Sf. Ioan. Vazand Iisus multimile ce il urmasera pentru a-L asculta, l-a intrebat pe Sf. Filip de unde vor lua paine pentru a le da sa manance. Sf. Filip a raspuns ca nici daca vor lua paine de 200 de dinari (o suma destul de mare) nu va fi de ajuns. Dar Andrei, dovedind o credinta mai puternica, a spus ca acolo se afla un baiat ce are cinci paini de orz si doi pesti, care insa reprezinta prea putin. Era oarecum o invitatie adresata lui Iisus de a-si arata puterea divina.
Mereu prezent langa Iisus
O alta mentiune a lui Andrei o gasim in Evanghelia dupa Marcu, unde se relateaza cum Iisus, aflat in Ierusalim, dupa ce a iesit din Templu, le-a vorbit ucenicilor despre daramarea marelui oras. Sezand pe Muntele Maslinilor, Andrei, Petru, Ioan si Iacov l-au intrebat cand va fi aceasta. Este intrebarea care a provocat rostirea marii cuvantari eshatologice (despre a doua Sa venire). Andrei mai apare mentionat o singura data in Evanghelii. pe cand Iisus se afla in Betania, in casa lui Lazar, cu doar cateva zile inaintea patimilor Sale, au venit cativa elini, greci, pentru a participa la sarbatoarea pastilor. Ei s-au adresat lui Filip, cerandu-i sa ii duca la Iisus. Filip insa nu s-a dus direct la Iisus, ci s-a adresat lui Andrei, ca unuia ce avea mai multa autoritate, mergand apoi impreuna la Invatatorul lor. Numele lui Andrei nu apare decat o singura data in Faptele Apostolilor, cand Sf. Ev. Luca reia lista celor Doisprezece, plasandu-l al patrulea intre Apostoli. Atat in Epistole, cat si in Apocalipsa, Andrei nu apare mentionat in mod explicit. Desi Andrei nu a facut parte din cercul restrans al Apostolilor, format din Petru, Iacov si Ioan, fara indoiala el a fost mereu prezent langa Iisus, participand la marile evenimente, precum Cina cea de taina, Rastignirea, Invierea si Inaltarea Domnului, Cincizecimea.
Moastele din Patras
Conform Traditiei, Apostolii au tras la sorti ariile de propovaduire a Evangheliei. Nu se stie cu exactitate ce regiune i-a revenit lui Andrei. In timp ce Origen vorbeste despre Scitia, Sf. Grigorie de Nazianz mentioneaza Epirul, Fer. Ieronim, Ahaia, iar Teodoret de Cyr, Hellas. Probabil ca toate aceste mentiuni sunt corecte, din moment ce Nichifor Calist (sec. al XIV-lea), bazandu-se pe scrieri timpurii, mentioneaza ca arie de propovaduire Capadocia, Galatia, Bitinia, deserturile scitice, Bizantul, Tracia, Macedonia, Tesalia si Ahaia. Conform unui act martiric a carui autenticitate este insa contestata, Sf. Andrei a murit ca martir in Ahaia, la Patras. El a fost rastignit din ordinul guvernatorului Aegeas sau Aegeates, fiind legat de un stalp (nu crucificat, pentru a-i prelungi chinul). Desi traditia vorbeste de o cruce in forma de X, aceasta varianta este relativ tarzie (sec. al XIV-lea). Petru Hrisologul aminteste ca a fost rastignit pe un copac. Nu se cunoaste nici data martiriului sau, care se pare ca a avut loc fie in timpul lui Nero (64-67), fie in timpul lui Domitian (81-96). Moastele Sf. Andrei au fost aduse la Constantinopol si asezate in Biserica Sfintilor Apostoli in anul 357. In timpul Cruciadei a IV-a, Cardinalul Petru de Capua a dus moastele in Italia, in catedrala din Amalfi. In 1462, in timpul papei Pius al II-lea, capul Sf. Andrei a fost dus la Roma. De aici, el a revenit in Patras, orasul martiriului sau. ?
Crestinatorul neamului romanesc
Potrivit Traditiei, marturiilor Sfintilor Parinti si istoricilor bisericesti, dar si celor mai recente descoperiri arheologice, Sf. Ap. Andrei a fost primul care a predicat Evanghelia in teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra. Acest teritoriu era cunoscut in acea vreme sub numele de Scythia. Intrata sub protectoratul roman din anul 28 d.Hr., aceasta provincie a fost cucerita de romani in anul 46, fiind anexata Moesiei Inferior. In Istoria bisericeasca, Eusebiu de Cezareea († 339/340) reia o afirmatie a lui Origen († 254): „Sfintii Apostoli ai Mantuitorului, precum si ucenicii lor, s-au imprastiat in toata lumea locuita pe atunci. Dupa traditie, lui Toma i-au cazut sortii sa mearga in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia“. Aceasta mentiune pare sa confirme cele spuse de Sf. Ap. Pavel cu doua secole inainte, in Epistola catre Coloseni, ca si scitii au auzit cuvantul lui Dumnezeu. Desi s-a incercat demonstrarea ca traditia preluata de Eusebiu este ulterioara lui Origen, deci falsa, analiza filologica a pasajului demonstreaza ca ea a fost redata integral dupa textul origenian. Si Ipolit Romanul spune ca Sf. Andrei a predicat scitilor si tracilor, alaturarea celor doua popoare aratand ca Scythia Minor (Dobrogea), aflata langa Tracia, a fost crestinata. Calendarul gotic (sec. al IV-lea) si Martirologiile istorice occidentale (sec. VIII-IX) sustin si ele ipoteza misiunii Sf. Andrei in Scitia. In Sinaxarul Bisericii constantinopolitane se precizeaza ca acest apostol „a predicat in Pont, Tracia si Scitia“. Dupa marturia lui Nichifor Calist, mitropolitul Dosoftei scrie, in Viata si petrecerea svintilor: „Apostolului Andrei i-a revenit (prin sorti) Bitinia si Marea Neagra si partile Propontului, Calcedonul si Vizantea, unde e acum Tarigradul, Tracia si Macedonia, Tesalia si, sosind la Dunare, ce-i zic Dobrogea, si altele ce sunt pe Dunare si acestea toate le-a umblat“. Exista de asemenea si o puternica traditie populara: colinde, legende, obiceiuri din Dobrogea, dar si din sudul Basarabiei, ce amintesc de trecerea Sf. Andrei prin aceste locuri. Toponime precum Paraiasul Sf. Andrei, Apa Sfantului etc. sunt si ele argumente in favoarea ideii ca Sf. Andrei a predicat pe teritoriul romanesc. Luand in considerare aceste marturii, putem afirma ca Sf. Ap. Andrei este intemeietorul crestinismului romanesc. ?
Pestera Sfantului Andrei
Pestera in care se crede ca a stat Sf. Ap. Andrei, cat timp a propovaduit pe teritoriul romanesc, se afla la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, jud. Constanta, in apropierea frontierei romano-bulgare. In pestera inca se mai vede o piatra mare, tocita, despre care se crede ca a fost folosita drept Altar. Ea are inscriptionata Sfanta Cruce pe toate laturile sale. Descoperirea pesterii a avut loc abia la inceputul sec. al XX-lea. Se stie ca un teolog francez a gasit o harta veche, din 1564, pe care erau notate, in apropierea pesterii, cinci mari biserici si manastiri. In ele locuiau aproape 5.000 de calugari. Venit in tinutul Dobrogei, el nu a gasit nimic. In urma unor vise repetate, avocatul Jan Dinu si preotul Lembadu Constantin au descoperit pestera, aflata in stare de paragina. In 1942 acestia au inceput construirea aici a unui lacas de cult, dar, datorita razboiului, a fost parasit din nou. Schitul a fost reinfiintat in anul 1990, devenind o manastire infloritoare in 1994. La circa 50 m spre vest de pestera se afla cele noua izvoare, in apa carora i-a botezat Sf. Andrei pe primii crestini din aceasta zona. ?
Bisericile Sfantului Apostol Andrei
Biserica „Sfantul Apostol Andrei“ din Iasi isi sarbatoreste astazi hramul. Situata in apropierea Palatului Culturii, biserica a fost ctitorita in anul 1794.
De-a lungul timpului a fost restaurata de mai multe ori, ultima data intre anii 1989-1996. In urma acesteia, biserica a fost resfintita de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, si de IPS Nicodim, Mitropolit de Patras, la 15 octombrie 1996, in prezenta sfintelor moaste ale Sfantului Apostol Andrei.
Cu ocazia hramului, ieri seara, la Biserica „Sfantul Apostol Andrei“ IPS Mitropolit Daniel a participat la slujba de Priveghere inconjurat de un sobor de preoti si diaconi.
Astazi, va fi oficiata Sfanta Liturghie. De la parintele paroh, Vasile Nechita, am aflat si care sunt activitatile social-caritative organizate cu ocazia hramului: „La sarbatorile mari organizam de fiecare data actiuni de ajutorare pentru cei nevoiasi. Oferim cadouri batranilor si bolnavilor. De asemenea, impreuna cu credinciosii din parohie oferim hrana batranilor de la Azilul «Sfintii Constantin si Elena». Mai organizam actiuni de intr-ajutorare a semenilor aflati in penitenciare, dar si pelerinaje pentru enoriasii nostri. O data pe an facem pelerinajul marilor duhovnici. Cu ofrandele pe care le aduc credinciosii mergem si ajutam pe batranii de la Azilul de la Manastirea Bogdanesti - Suceava“.
Manifestari social-caritative si culturale la bisericile din Galati
Si Biserica „Sfantul Apostol Andrei si Sfantul Nicolae“ din Galati imbraca astazi haine de sarbatoare. Piatra de temelie a lacasului de cult a fost pusa in anul 2001, la initiativa PS Casian, Episcopul Dunarii de Jos, cu sprijinul Combinatului Siderurgic din localitate. Biserica a fost sfintita un an mai tarziu, iar in prezent se lucreaza la pictura. Parintele Tiberiu Chiriluta ne-a oferit detalii despre programele sociale pe care le desfasoara parohia sa: „De Sfantul Apostol Andrei ne-am gandit sa oferim o bucurie copiilor abandonati care cresc in camine. Le vom oferi celor mici daruri constand in imbracaminte, alimente, carti de rugaciune si iconite. In preajma celor doua hramuri noi desfasuram actiuni caritative si pentru sa sunt multi batrani care vin la aceasta biserica, noi le suntem aproape cu o mangaiere, o rugaciune si un dar“.
Si capela Seminarului Teologic „Sf. Apostol Andrei“ din Galati isi sarbatoreste hramul. Capela a fost realizata la initiativa PS Casian, Episcopul Dunarii de Jos, intre anii 1995-1998. In prezent se lucreaza la pictura bisericii, care va fi terminata in cursul anului viitor. De la parintele Constantin Bulgaru, directorul Seminarului, am aflat detalii despre manifestarile organizate cu ocazia hramului: „In cursul zilei de ieri a fost organizat un simpozion la care au participat sase seminarii teologice din tara si opt colegii din judetele Galati si Braila. De asemenea, mai organizam un concert de muzica bisericeasca, care are loc de 9 ani in Galati. Joi, 1 Decembrie, va avea loc aici si un simpozion, iar dupa-amiaza se va sustine un mic program cu piese patriotice“. (M.D.)
Procesiune cu icoana Sfantului Andrei la Oradea
La Biserica „Sf. Apostol Andrei“ din Oradea, ieri seara, dupa vecernie, in bataia clopotelor preotii si credinciosii au inconjurat biserica in procesiune. Dupa traditie, icoana Sfantului Apostol Andrei a fost scoasa in procesiune. Despre modul in care oradenii il sarbatoresc pe Sf. Andrei ne-a vorbit preotul paroh Vasile Bota, vicar al Episcopiei Oradei: „Dupa procesiune se intra in biserica si se canta Acatistul Sf. Andrei. Astazi, incepand cu ora 9.00 savarsim Utrenia, dupa care un sobor numeros de preoti savarseste Sf. Liturghie. Credinciosii care participa la sarbatoare vor primi la final iconite cu Sf. Apostol Andrei, cate un pahar de vin si un cozonac“.
Astazi, isi mai sarbatoresc hramul bisericile „Sf. Apostol Andrei“ din Suceava, Baia Mare, Bucuresti, Biserica „Sf. Ap. Petru, Pavel si Andrei“ din Miercurea Ciuc si Schitul „Sf. Ap. Andrei“ din Comanesti. (M.D.)
La Galati sarbatoarea Sfantului Andrei dureaza o luna
Intr-un interviu acordat postului de radio Trinitas, PS Casian, Episcopul Dunarii de Jos (foto), a vorbit despre importanta sarbatorii Sf. Andrei pentru galateni, dar si pentru toti romanii: „Ca in fiecare an, sarbatorile Sf. Ap. Andrei marcheaza in orasul Galati o intoarcere a intregii spiritualitati si vieti crestine de la Dunarea de Jos catre obarsii si catre radacinile apostolice. Asa cum se stie, spatiul Dunarii de Jos este un spatiu unde, dupa traditia Bisericii, teritoriul a fost evanghelizat de Sf. Ap. Andrei si urmasii sai, continuand cu perioada primelor patru secole, perioada de persecutie din timpul imparatilor romani, dar si de consolidare a comunitatilor, atat cele mohanice de la tinutul Dunarii spre Dobrogea, dar si celelalte comunitati bisericesti. In orasul Galati este cel mai vechi mormant crestin de pe teritoriul Romaniei, mormantul lui Inocent care dateaza din secolul al III-lea. Din 1992 orasul Galati a primit ca ocrotitor spiritual pe Sf. Ap. Andrei si aceasta datorita faptului ca seminarul teologic care a functionat mai intai la Ismail si apoi in Galati este prima institutie bisericeasca de pe teritoriul Romaniei, care in 1908 a primit patronajul Sf. Ap. Andrei.
Procesiune cu icoana Sfantului Andrei la Oradea
La Biserica „Sf. Apostol Andrei“ din Oradea, ieri seara, dupa vecernie, in bataia clopotelor preotii si credinciosii au inconjurat biserica in procesiune. Dupa traditie, icoana Sfantului Apostol Andrei a fost scoasa in procesiune. Despre modul in care oradenii il sarbatoresc pe Sf. Andrei ne-a vorbit preotul paroh Vasile Bota, vicar al Episcopiei Oradei: „Dupa procesiune se intra in biserica si se canta Acatistul Sf. Andrei. Astazi, incepand cu ora 9.00 savarsim Utrenia, dupa care un sobor numeros de preoti savarseste Sf. Liturghie. Credinciosii care participa la sarbatoare vor primi la final iconite cu Sf. Apostol Andrei, cate un pahar de vin si un cozonac“.
Astazi, isi mai sarbatoresc hramul bisericile „Sf. Apostol Andrei“ din Suceava, Baia Mare, Bucuresti, Biserica „Sf. Ap. Petru, Pavel si Andrei“ din Miercurea Ciuc si Schitul „Sf. Ap. Andrei“ din Comanesti. (M.D.)
La Galati sarbatoarea Sfantului Andrei dureaza o luna
Intr-un interviu acordat postului de radio Trinitas, PS Casian, Episcopul Dunarii de Jos (foto), a vorbit despre importanta sarbatorii Sf. Andrei pentru galateni, dar si pentru toti romanii: „Ca in fiecare an, sarbatorile Sf. Ap. Andrei marcheaza in orasul Galati o intoarcere a intregii spiritualitati si vieti crestine de la Dunarea de Jos catre obarsii si catre radacinile apostolice. Asa cum se stie, spatiul Dunarii de Jos este un spatiu unde, dupa traditia Bisericii, teritoriul a fost evanghelizat de Sf. Ap. Andrei si urmasii sai, continuand cu perioada primelor patru secole, perioada de persecutie din timpul imparatilor romani, dar si de consolidare a comunitatilor, atat cele mohanice de la tinutul Dunarii spre Dobrogea, dar si celelalte comunitati bisericesti. In orasul Galati este cel mai vechi mormant crestin de pe teritoriul Romaniei, mormantul lui Inocent care dateaza din secolul al III-lea. Din 1992 orasul Galati a primit ca ocrotitor spiritual pe Sf. Ap. Andrei si aceasta datorita faptului ca seminarul teologic care a functionat mai intai la Ismail si apoi in Galati este prima institutie bisericeasca de pe teritoriul Romaniei, care in 1908 a primit patronajul Sf. Ap. Andrei.
Evident, evenimentul de acum noua ani, aducerea moastelor Sf. Apostol Andrei de la Patras la Iasi, si apoi de la Iasi la Galati, a amplificat sarbatoarea. An de an Eparhia si municipalitatea organizeaza manifestari spirituale, culturale si sociale in acest oras. Sarbatorile Sf. Ap. Andrei incep la 1 noiembrie si se incheie la 30 noiembrie.
Anul acesta sarbatorile au stat sub semnul generic: Sf. Ap. Andrei in cetate, Apostolul crestinilor de astazi. Timp de o luna de zile au fost organizate manifestari care au vizat educatia crestina, manifestari cu caracter social si filantropice, dar si culturale. In aceste zile orasul nostru este pregatit pentru a primi pelerini, oaspeti ierarhi si prieteni, reprezentanti ai diferitor asociatii culturale“.
0 Responses to Sfantul Andrei, intemeietorului crestinismului romanesc