Adoptarea unui regim alimentar sănătos asigură o hrană completă pentru menţinerea energiei organismului, fără să ducă la anemierea trupului şi a minţii. De aceea, recomandăm tuturor cititorilor şi celor care doresc să aibă un stil de viaţă sănătos să renunţe la alimentele de tip fast-food, la preparatele bogate în grăsimi, la consumul excesiv de cafea şi alcool şi să prefere ceea ce natura ne oferă cu generozitate: fructe şi legume proaspete, sucuri naturale, lactate şi alimente preparate termic într-un timp cât mai scurt, astfel încât produsul final să nu piardă proprietăţile benefice (vitamine, săruri minerale). În numărul de astăzi vă prezentăm, aşadar, regimul alimentar necesar pentru păstrarea unui organism tânăr şi viguros.
Studiile de specialitate, medicii şi nutriţioniştii deopotrivă sunt de acord asupra faptului că procesul de îmbătrânire este accelerat în cazul în care alimentaţia e nesănătoasă.
Încă din Antichitate, medicul grec Hipocrate, care a trăit 104 ani, scria: „Cu cât ne hrănim mai mult şi mai bine, cu atât ne dărâmăm viaţa mai repede“. Introducerea alimentaţiei carnare, prin vânătoare şi prin creşterea animalelor domestice, a fost considerată drept cauza principală a scurtării duratei de viaţă. Mesele copioase cu cărnuri, slănine, afumături, mezeluri, conserve, alcooluri tari, cafele şi tutun dau multă satisfacţie pentru moment, dar, după vârsta de 40-50 de ani, dereglează ritmul digestiei şi favorizează apariţia obezităţii, cu consecinţe grave asupra activităţii inimii. Prin modificarea toleranţei digestive şi prin reducerea treptată a funcţiilor enzimatice, mâncărurile greu digerabile nu sunt metabolizate normal, rămân mult timp în stomac (circa 8 ore) şi în intestine (peste 20 de ore), se alterează şi produc acizi toxici care declanşează boli digestive (gastrite, ulcere, colite, balonări, constipaţii, cancer de colon). În unele cazuri, acestea măresc conţinutul de colesterol şi lipide din sânge, care se depun pe pereţii vaselor sanguine, favorizând apariţia unor boli grave, ca ateroscleroza, arterite, flebite, tromboze, ulcere varicoase. De asemenea, consumul în exces de dulciuri concentrate solicită prea mult pancreasul şi duc, uneori, la diabet zaharat.
Alimentaţia normocalorică este cea ideală
Alimentaţia trebuie să fie normocalorică, adică să conţină numai atâtea calorii cât sunt necesare organismului, în funcţie de ritmul de consum pentru fiecare vârstă, de efortul fizic şi intelectual depus. S-a demonstrat că persoanele care au un aport caloric mai redus şi un consum minim de grăsimi sunt mai puţin expuse la îmbolnăviri de cancere şi de afecţiuni cardiovasculare.
Stilul de alimentaţie în grabă, cu produse fast-food, încărcate cu grăsimi, cărnuri şi zaharuri, predispune la dependenţă, prin declanşarea în creier a unor reacţii care conduc la supraalimentaţie, urmată de celulită şi obezitate.
Un adult sănătos, cu o activitate moderată, care consumă zilnic 2.800-3.000 calorii, are nevoie, în medie, de 70-80 grame proteine (300-400 calorii), 300-400 grame glucide (1.200-1.600 calorii) şi 80-100 grame lipide (700-800 calorii). La acestea se adaugă 500-800 grame fructe şi legume, care aduc necesarul de vitamine, minerale, glucide şi o parte din cantitatea de apă.
Supraalimentaţia oboseşte inima
Peste aceste plafoane, cantitatea de alimente se măreşte numai în situaţia unei activităţi fizice mai intense. Este foarte dăunătoare hrana consumată în exces, peste potenţialul de prelucrare a aparatului digestiv, care devine supraîncărcat şi suprasolicitat. La persoanele gurmande se deschide uşor calea spre îngroşarea vaselor sanguine, cu flebite, tromboze şi ateroscleroză, ca factori principali ai îmbătrânirii precoce, creşterea colesterolului depus în interiorul arterelor, formarea de cheaguri de sânge, irigarea defectuoasă a creierului şi o suprasolicitare a inimii, aflată într-o continuă oboseală.
Pledoaria pentru cumpătare la mâncare şi băutură a fost lansată încă din Antichitate. Pitagora menţiona că: „în cumpătare stă forţa spiritului“. Ulterior, orientalii, în special tibetanii, au pledat pentru o reducere a cantităţii de hrană, punând mare preţ pe felul cum se face masticaţia şi, mai ales, pe ritualul mesei, în linişte şi respect. De altfel, popoarele care, prin tradiţie, exclud excesele alimentare (ex. japonezii) au o rată mult scăzută a îmbolnăvirilor de cancer.
Obiceiul de a mânca mult atrage după sine boli grave
Deprinderea de a consuma mai multă hrană decât este necesar rezultă dintr-o educaţie familială defectuoasă, considerându-se normală alimentaţia fără restricţie. Dacă unul dintre părinţi este obez, există probabilitatea de 50% ca şi copilul să devină obez, iar dacă ambii părinţi sunt supraponderali, această probabilitatea creşte la 80%.
Obezitatea nu este numai o problemă de estetică, ci şi o afecţiune extrem de gravă, care duce la complicaţii asociate cu unele boli cronice: diabet zaharat, creşterea colesterolului, tulburări de respiraţie cu bronşită cronică şi emfizem pulmonar, afecţiuni hepatice cu ficat infiltrat de grăsimi şi litiază biliară, constipaţii, hemoroizi, cancere (mai ales de sân), dureri articulare (gonartroze, reumatism degenerativ, spondiloză, gută), boli ginecologice şi dermatologice (eczeme, seboree), tulburări psihice (depresii, anxietate, tendinţă de izolare), reducerea randamentului în activităţile fizice şi intelectuale, îmbătrânire premnatură şi scurtarea vieţii, în medie, cu 10-13 ani. Aceasta justifică binecunoscutul dicton popular: „Cu cât cureaua este mai lungă, cu atât viaţa este mai scurtă“.
Prin alternanţa între perioadele de îngrăşare şi cele de slăbire, apare pericolul instalării unor afecţiuni cardiace: hipertensiune arterială (frecventă la peste 50% dintre obezi), ateroscleroză coronariană (instalată de 10 ori mai devreme decât la cei cu o greutate normală), hemoragii cerebrale, cardiopatie ischemică, palpitaţii, slăbirea inimii şi insuficienţă cardiacă. La nivelul vaselor sanguine apar accidente vasculare, varice, ulcere varicoase, tromboze şi embolii, toate greu vindecabile.
Integraţi legumele uşor asimilabile în hrana zilnică
Adoptarea unui regim alimentar natural asigură o hrană completă pentru menţinerea energiei organismului, fără să ducă la anemierea trupului şi a minţii.
Marele sportiv american Roos, dublu campion olimpic la alergare, utiliza în hrana sa 90% crudităţi, excluzând total orice preparat din carne. Această alimentaţie asigură menţinerea unei greutăţi corporale în limite ideale, permite irigarea optimă a creierului, inimii şi arterelor, evită ateroscleroza şi intoxicarea celulelor.
În alimentaţia raţională, cu o hrană sănătoasă, se recomandă cât mai multe legume nefierte, salate uşor asimilabile cu morcov (care previne îmbătrânirea tenului şi apariţia ridurilor), salată verde, spanac, ţelină, ridichi, varză, conopidă, mărar, pătrunjel, fasole păstăi, mazăre, soia, tomate, castraveţi, ceapă, usturoi, praz, ardei, asmăţui, ciuperci.
Printre fructele cu mare eficacitate în păstrarea tinereţii ţesuturilor un loc aparte revine merelor, consumate în stare crudă, coapte, compot, sucuri sau siropuri.
Reţinem că fructele şi legumele sunt bogate în fibre (celuloză), cu rol în stimularea tranzitului intestinal şi, de aceea, digestia lor se face în 20-30 minute, fără să fermenteze sau să putrezească pe căile digestive, evitând astfel producerea de gaze, vărsături, arsuri, indigestii şi intoxicaţii ale sângelui. În comparaţie, digestia cărnii se realizează în 10-15 ore, lăsând multe toxine, constipaţii şi afecţiuni ale colonului.
Folosiţi pentru asezonare plante condimentare şi aromatice
Aromatizarea şi condimentarea alimentelor se poate realiza tot cu produse vegetale (chimion, coriandru, măghiran, tarhon, cimbru, muştar, frunze de ţelină, ardei roşu, uneori cu busuioc, salvie, mentă, roiniţă etc). Prin consumarea zilnică a acestor produse se asigură necesarul de proteine asimilabile, calciu, riboflavone, vitamine, săruri minerale (Fe, Ca, Mg, K, Zn, Si) şi enzime, cu rol biocatalizator. Fructele, legumele şi zarzavaturile proaspete au o contribuţie însemnată în creşterea capacităţii de apărare a organismului. În cazul unei alimentaţii deficitare în vitamine, scade activitatea fagocitară a leucocitelor, precum şi producerea de anticorpi, organismul fiind uşor supus agresiunilor maladive, cu o evoluţie severă.
Trebuie să reţinem că vitaminele sintetice fabricate în retortele fabricilor chimice, nu conţin compuşi sinergici (enzime, activatori şi aditivi coenzimatici) şi, de aceea, nu pot înlocui vitaminele naturale existente în plante. Fără vitamine naturale din grupele B, C şi E, adulţii ar îmbătrâni încă de la vârsta de 25 de ani, devenind fiinţe suferinde şi obosite.
Grâul germinat, sursă importantă de proteine
Alte alimente dietetice pot fi considerate: carne slabă (de pui, viţel), sardele, peşte slab şi fructe de mare cu conţinut redus în lipide saturate, pâine integrală (Graham), cereale germinate şi tărâţe (germenii de grâu, secară sau ovăz, în doză de 500 g pe zi, dau un conţinut de proteine de patru ori mai mare decât un ou), lapte degresat, iaurt, brânzeturi degresate, seminţe de bostan şi susan, miere de albine bogată în mineralele necesare.
Pentru reglarea conţinutului în LDL - colesterol rău, depus pe pereţii arterelor, un rol esenţial îl au uleiurile vegetale bogate în acizi graşi mononesaturaţi (de măsline) şi polinesaturaţi (de porumb şi floarea soarelui).
Drojdia de bere conţine 16 vitamine şi 14 minerale
Un produs de mare eficienţă este drojdia de bere care conţine 16 vitamine, majoritatea din complexul B, 16 aminoacizi, 14 minerale şi un procent de 36% proteine (mai mult decât muşchiul de porc). Se consumă zilnic câte 25-30 grame în formă crudă sau adăugată în lapte, suc de roşie sau suc de fructe.
Toate aceste alimente dau energie, vitalitate, stare de relaxare şi sentimente de bună dispoziţie, mai ales în condiţii de stres şi tensiune.
Alcoolul şi tutunul, principalii duşmani ai sănătăţii
Alcoolurile tari şi tutunul, consumate în mod constant şi în cantităţi mari, afectează întreg organismul, provocând tulburări morfofuncţionale neuroendocrine, cardiovasculare, renale, musculare şi în special hepatice. Se produc tulburări complexe, cu scăderea capacităţii fizice şi intelectuale şi scăderea duratei de viaţă. Semnele clinice sunt la început moderate ca: oboseală, ameţeli, cefalee, insomnii, tulburări de echilibru, de memorie, dureri la mers forţat. Treptat, fenomenele se agravează cu riscul apariţiei anginei pectorale şi a infarctului de miocard, ramolismentul, hemoragia cerebrală, arteriopatia periferică a membrelor inferioare, până la cangrenă.
La femei, abuzul de alcool duce la deteriorarea pielii, prin vasodilataţie cutanată, până la îmbătrânirea prematură a tenului, ce devine ofilit, ridat, zbârcit. Alcoolurile tari dăunează asupra sistemului nervos, distrug trupul, memoria şi creierul. Nu poate fi neglijat faptul că alcoolul bagă în ospiciu circa 40% dintre nebuni, iar în închisori 30-40 % dintre criminalii şi delicvenţii juvenili. Tutunul, prin substanţele toxice pe care le conţine, produce o uzură prematură şi îmbătrânire precoce, fumatul fiind considerat una dintre cele mai periculoase toxicomanii prin caracterul său de masă. Dacă fumatul începe din perioada de creştere, produce o scădere în dezvoltarea corpului.
De asemenea, se exclud băuturile răcoritoare sintetice, cu mult zahăr şi aditivi sintetici, (E-uri) şi înlocuirea lor cu sucuri naturale, preparate în casă, eventual fără zahăr. Cu mare efect se recomandă ca dimineaţa şi seara să se consume o limonadă cu multă lămâie şi cu 1-2 linguriţe de miere.
Se va renunţa treptat la cafea, pentru a fi înlocuită cu ceai verde sau alte băuturi naturiste energizante.
Respectarea acestor diete ar asigura o întinerire cu 10-15 ani, mărind potenţialul energetic, vitalitatea, păstrarea memoriei şi rezistenţa la boli. Sunt concludente statisticile care arată că restricţiile calorice şi controlul diurn al alimentaţiei la japonezi reduc substanţial mortalitatea în comparaţie cu SUA şi anume de 16 ori la bolile cardiovasculare, de cinci ori la cancerele mamare şi de trei ori la cancerele de colon.
Ce nu trebuie să mâncăm?
Alimentele cu restricţie sau chiar eliminate dintr-un regim sănătos sunt: grăsimile animale (slănină, şuncă, untură), carnea de porc, mezeluri, afumături, conserve şi peşte gras. Acestea sunt considerate de specialişti drept veritabile otrăvuri şi gunoaie sau chiar bombe cu efect întârziat introduse în corp, unde declanşează dispepsii, enterite, apendicită, gută, febră tifoidă, dizenterie, tuberculoză şi cancer. Se reduc, de asemenea, din alimentaţie prăjelile, laptele gras, sarea, biscuiţii, produsele de patiserie şi dulciurile concentrate care solicită prea mult pancreasul, gogoşile, pizza, dulceţurile, cremele, ciocolatele, îngheţatele, condimentele iuţi (piper, muştar) şi chiar pâinea albă. Este bine cunoscut că la prepararea pâinii albe cu făină fină se pierd 17 compuşi nutritivi naturali şi se adaugă cinci compuşi sintetici, inclusiv E-uri, mărind riscul îmbolnăvirilor de cancer, diabet zaharat, ateroscleroză, cataractă şi obezitate.
Pe cât posibil se limitează sau se exclude din alimentaţie zahărul alb, un produs industrial care se obţine prin rafinarea trestiei şi sfeclei de zahăr într-un proces tehnologic foarte complicat ce elimină numeroase vitamine, minerale, proteine asimilabile, fibre şi alte substanţe utile organismului. S-a constatat că zahărul alb are o serie de efecte negative cum ar fi: inhibarea sistemului imunitar şi a hormonului de creştere, apariţia diabetului, a unor forme de cancer, a candidozei şi a cariilor dentare. Sărăcind organismul de potasiu şi magneziu, zahărul industrial constituie un factor determinant în apariţia bolilor cardiovasculare (arterite), a obezităţii şi a unor reacţii neurologice (oboseală, somnolenţă, ameţeli, nevroze, lipsa de voinţă, pierderea memoriei, impotenţă).
